Studenții din întreaga lume fac grevă pentru a cere măsuri privind schimbările climatice

În ultimele câteva luni, un număr tot mai mare de studenți din întreaga lume au redus cursurile – nu pentru a se juca, ci pentru a protesta.

Subiectul care îi conduce este același: schimbarea climei Pământului, evidențiată prin creșterea incendiilor și secetele, creșterea mării și vremea mai extremă. După cum văd studenții, guvernele nu au făcut suficient pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, cum ar fi dioxidul de carbon, pentru a limita încălzirea globală sau pentru a planifica modalități de adaptare la impactul schimbărilor climatice.

Pe 15 martie, acest protest condus de studenți va crește cu o grevă coordonată care va avea loc pe tot globul. Peste 1.300 de evenimente sunt planificate în 98 de țări, din Argentina până în Vanuatu, conform unei liste ținute de grupul Fridays For Future.

„Acești copii vorbesc cu o claritate morală și o intensitate pe care nimeni, cu excepția celor mai obosite dintre urechi, nu le poate auzi”, spune Michael Mann, un climatolog la Penn State. El spune că crede că mișcarea de grevă școlară „face parte din motivul pentru care vom vedea în curând un punct de răsturnare al acțiunii climatice aici, în SUA și în restul lumii”.

Ceea ce o motivează pe Milou Albrecht, în vârstă de 14 ani, din Castlemaine, Australia, care este un lider al grevelor în țara ei, este îngrijorarea cu privire la incendiile de vegetație. Când era mică, un incendiu s-a apropiat rapid de țara tufișului unde se juca la casa unei prietene. Fumul a umplut aerul, își amintește ea, și toată lumea a trebuit să evacueze. „Nu știai ce să iei, așa că nu am luat nimic.”

Milou își amintește că a simțit teroare în timp ce aștepta într-un buncăr subteran să treacă focul. Stimulată de speria de a afla mai multe despre incendiile de vegetație, ea a aflat că schimbările climatice fac astfel de incendii sălbatice mai frecvente în Australia și în alte părți.

Temperatura medie a planetei a crescut cu aproximativ 1 grad Celsius din perioada preindustrială, potrivit unui raport din 2018 al Grupului Interguvernamental de Schimbări Climatice al Națiunilor Unite sau IPCC (SN: 22/12/18, str. 18). Încălzirea globală indusă de om a provocat deja schimbări multiple ale climei Pământului, a menționat IPCC în raportul său, indicând mai multe valuri de căldură, ploi mai abundente sau evenimente de zăpadă și un risc mai mare de secetă.

Dacă emisiile continuă în ritmul actual, creșterea temperaturilor medii globale va atinge 1,5 grade C cândva între 2030 și 2052, spune IPCC. Dincolo de acest punct, impacturile vor fi și mai severe.

Și cu cât oamenii așteaptă mai mult să reducă emisiile de gaze cu efect de seră, cu atât va fi mai dificil. De exemplu, cu cât companiile auto și energetice din SUA așteaptă mai mult, cu atât costurile pentru orice acțiune ar fi mai mari, conform unui studiu din octombrie 2017 în Știința și Tehnologia Mediului.

Astfel de date, susțin acum mulți studenți, înseamnă că momentul să acționăm este acum.

O mișcare mondială

Mulți tineri protestatari s-au inspirat de la Greta Thunberg, o adolescentă suedeză de 16 ani, cu sindrom Asperger. Deși această formă ușoară de autism îi poate lăsa pe oameni inconfortați în situații sociale, Greta a început să protesteze regulat în fața Parlamentului Suediei în vara lui 2018. Protestele ei au inspirat mișcarea Fridays for Future.

Greta a încurajat, de asemenea, copiii să facă grevă în alte țări și a vorbit cu delegații la Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNCCC) din 2018, care a avut loc în decembrie la Katowice, Polonia.

„Spuneți că vă iubiți copiii mai presus de orice, și totuși le furați viitorul chiar în fața ochilor lor”, a mărturisit Greta. Mai este timp pentru a limita cele mai grave efecte, a remarcat ea, dar numai dacă guvernele acționează acum. „Până nu începi să te concentrezi pe ceea ce trebuie făcut mai degrabă decât pe ceea ce este posibil din punct de vedere politic”, a spus ea, „nu există nicio speranță”.

Mesajul Gretei s-a răspândit ca focul. Haven Coleman, în vârstă de doisprezece ani, din Denver, un lider al grevelor școlare din SUA, a fost inspirată să acționeze de schimbările pe care le-a văzut în partea ei de lume. „Suntem afectați de inundații și incendii și am fost într-o secetă de 19 ani”, spune ea. Schimbările climatice vor face astfel de evenimente mai frecvente și vor agrava poluarea aerului, în special din cauza incendiilor de vegetație. Și asta îl face și mai personal pentru Haven: are astm, așa că respirarea aerului murdar îi provoacă deja probleme.

În Uganda, Vanessa Nakate notează că primele două luni ale acestui an au fost deja neobișnuit de cald și uscat. Așa că pe 15 martie, ea plănuiește să se alăture protestelor studențești din capitala Kampala. Studenții ugandezi vor intra și ei în grevă în Jinja, un oraș de pe malul lacului Victoria, notează ea.

„Toate vârstele sunt binevenite pentru grevele climatice”, spune tânărul de 22 de ani. „A nu fi adolescent nu te împiedică să lovești pentru climă.”

Efectele schimbărilor climatice ale Pământului vor lovi în mod deosebit țările în curs de dezvoltare, precum a ei. Mulți oameni de acolo au electricitate limitată, puține servicii guvernamentale și venituri mici. Și rezidenții sunt mai susceptibili să lucreze afară, unde sunt supuși căldurii extreme sau altor probleme. Acești oameni tind, de asemenea, să aibă mai puțini bani de plătit pentru pașii de adaptare, cum ar fi cumpărarea și funcționarea unui aparat de aer condiționat.

„Negația climatică este ca sinuciderea”, spune Nakate despre oamenii care susțin că schimbările climatice nu se întâmplă. „Nu ne putem lăsa să pierim în timp ce privim fără să facem nimic”, spune ea. „A nu lua măsuri împotriva schimbărilor climatice este ca și cum te-ai închide într-o casă în flăcări.”

Cererea de schimbare

Dacă adulții sunt cei care trebuie să acționeze, de ce protestează copiii? „Generația noastră este cea care are cea mai mare miză în asta”, explică Scarlet Possnett, în vârstă de 15 ani, o adolescentă din Suffolk, Anglia, care este organizatoare a YouthStrike4Climate. Un mare prim pas este ca guvernele să recunoască schimbările climatice drept o criză, spune ea. Și mulți, aparent, nu văd urgența, adaugă ea.

Doar 100 de companii din întreaga lume sunt responsabile pentru 70% din gazele cu efect de seră care provoacă schimbările climatice, notează Possnett, citând cifre dintr-un raport din 2017 al CDP, un grup britanic care adună date despre poluare. Acele mari companii nu vor reduce emisiile de la sine, crede adolescentul. Pentru a-i determina să acționeze, susține ea, „trebuie să existe o schimbare de politică”.

Un studiu recent arată că politicile de încurajare a unei dependențe mai mari de energia regenerabilă au ajutat la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în 18 țări industriale, inclusiv Suedia, Statele Unite, Regatul Unit și Germania. Politicile privind eficiența și conservarea energiei au ajutat, de asemenea, la scăderea emisiilor pentru aceste țări și pentru alte țări, arată studiul.

Dar, subliniază studiul, aceste reduceri de până acum „sunt mult departe” de a atinge obiectivele Acordului de la Paris din 2015, în care majoritatea națiunilor lumii s-au angajat să limiteze încălzirea globală la 2 grade Celsius peste nivelurile preindustriale. Pentru a face acest lucru, va necesita reducerea emisiilor cu aproximativ 25% în următorii 10 ani, au raportat Corinne Le Quéré de la Universitatea din East Anglia din Anglia și colegii ei. Natura Schimbările Climatice 25 februarie 2019. Cheia în acest sens vor fi mișcări uriașe „pentru a elimina treptat utilizarea combustibililor fosili”, se spune în raport.

Se confruntă cu spaima

Mulți tineri își amintesc cu greu o perioadă în care clima în schimbare a Pământului nu i-a amenințat, spune Lilah Williamson. Și mergând înainte, „nu vom ști un timp fără [its] doom iminent”, spune acest tânăr de 14 ani din Burnaby, Canada. Regiunea în care locuiește a suferit de furtuni care au aruncat ploi mai abundente decât în ​​trecut. Au fost, de asemenea, mai multe secete și incendii. „Nu îmi pot imagina cum va fi în viitor”, spune ea.

Astfel de studenți se pot simți împovărați de un tip de teamă, subliniază Susie Burke, psiholog din Castlemaine, Australia, și mama lui Milou. Imaginarea modului în care schimbările climatice îi vor afecta îi lasă pe mulți copii anxioși, precum și empatici față de ceilalți care suferă de aceste evenimente severe, au raportat ea și colegii ei în mai 2018 în Rapoarte curente de psihiatrie într-un studiu despre impactul psihologic al schimbărilor climatice.

Burke susține protestele fiicei sale. Grevele școlare sunt o modalitate „axată pe probleme” de a face față impactului climei, spune ea. „Încerci să faci ceva în privința problemei care îți provoacă stres.” Protestele pot asigura copiii și adolescenții că nu sunt singuri: „Preocupările voastre sunt împărtășite de o mulțime de oameni”.

Învățarea despre schimbările climatice și impactul acesteia poate părea copleșitoare, spune Milou. Dar participarea la protestele împotriva schimbărilor climatice „s-a simțit încurajatoare”, inspirată și chiar distractivă.

Și, dacă greva globală este un indiciu, determinarea guvernelor să acționeze asupra schimbărilor climatice este crucială pentru următoarea generație. Așa cum a spus Greta la reuniunea Națiunilor Unite, „Am rămas fără scuze și rămânem fără timp”.