Aceste descoperiri din 2018 ar putea fi o veste mare – dacă se dovedesc a fi adevărate

Iată lista noastră scurtă de descoperiri raportate în 2018 care ar putea zgudui știința, dacă rezistă.

Nu chiar atât de standard

Atârnând de un balon cu heliu deasupra Antarcticii, detectorul ANITA a spionat două semnale ciudate care sugerează existența unor noi particule subatomice. Astfel de particule extrem de energetice, dacă există, ar putea schimba modelul standard, teoria care descrie particulele elementare care alcătuiesc materia (SN: 27/10/18, str. 8). Unii fizicieni avertizează că semnalele ar fi putut proveni de la ceva mai banal, cum ar fi particulele care circulă în spațiu numite raze cosmice.

Starlight, stea strălucitoare

Primele stele din univers au pâlpâit la aproximativ 180 de milioane de ani după Big Bang, sugerează observațiile radio (SN: 31/03/18, str. 6). Semnale neașteptat de puternice, captate de o antenă de dimensiunea unei mese în interiorul Australiei, sugerează cele mai vechi sclipici și ceea ce ar fi un nou fenomen în universul timpuriu: particulele de hidrogen care interacționează cu materia întunecată, substanța misterioasă care alcătuiește cea mai mare parte a materie din univers.

SERVICIUL DE MASĂ Detectarea semnăturii primelor stele a necesitat o antenă radio (prezentată), situată în Australia de Vest, departe de sursele artificiale de unde radio. Brett Hiscock și Lou Puls/CSIRO Australia

Alzheimer devine virală

Două studii adaugă sprijin pentru o legătură între boala Alzheimer și herpesvirus (SN: 21/07/18, str. 10). Un grup de cercetători a descoperit mai mult ADN din tulpinile virusului comun din creierul pacienților cu Alzheimer, comparativ cu persoanele sănătoase; un al doilea grup spune că plăcile de beta-amiloid din creier, un semn distinctiv al bolii, ar putea fi o reacție de protecție la agenți patogeni precum herpesvirusul. Dar legătura, dacă există, rămâne neclară, iar oamenii de știință subliniază că boala Alzheimer nu este contagioasă.

Suspect de supraconductor

Un nou compus bogat în hidrogen poate rezolva o mare problemă cu supraconductorii materialele trebuie să fie înghețate pentru a funcționa. Două experimente au descoperit că compușii lantan-hidrogen transmiteau electricitate fără rezistență atunci când erau strânși între două diamante la temperaturi mai mari decât cele văzute înainte (SN: 13/10/18, str. 6). Aceasta ar fi o îmbunătățire mare, spun cercetătorii, dar nu s-a demonstrat încă că compușii expulzează câmpurile magnetice așa cum ar face un adevărat supraconductor.

SET DE TEVI Archaeorhynchus spathulao pasăre cu pene care a trăit acum 120 de milioane de ani, poate avea un sistem respirator asemănător cu cel al păsărilor moderne. J. Zhang/IVPP Beijing

Respirația de pasăre

Sunt pete albe în cavitatea toracică a unei păsări vechi de 120 de milioane de ani, urme fosile ale unui sistem respirator similar cu cel al păsărilor moderne (SN: 10/11/18, str. 12)? Dacă da, fosila, găsită în China, ar putea fi prima care a păstrat plămânii unei păsări. Unii paleontologi nu sunt convinși, parțial pentru că este atât de rar ca țesutul pulmonar delicat să supraviețuiască fosilizării.

Așteptările Exomoon

Telescopul spațial Hubble a susținut dovezile primei luni cunoscute în afara sistemului nostru solar (SN: 27/10/18, str. 14). Cercetătorii sunt prudenti optimişti. O scădere a luminii stelelor observată mai devreme de telescopul spațial Kepler a sugerat existența unei luni de mărimea lui Neptun care orbitează în jurul unei exoplanete gazoase aflate la 8.000 de ani lumină distanță (SN: 23/12/17 & 06/01/18, str. 23). Hubble a observat aceeași adâncime și a văzut planeta trecând prin fața stelei sale mai devreme decât se aștepta, sugerând că ceva trage de planetă. O lună, poate?

NEPTOLUNA O planetă de mărimea lui Jupiter și o cruce lunară de dimensiunea lui Neptun în fața stelei Kepler 1625 în ilustrația acestui artist. Anul acesta, observațiile Hubble au adăugat dovezi ale existenței lunii. Dan Durda